vineri, 16 noiembrie 2012

Martin Page, M-am hotărât să devin prost

O carte despre situaţia intelectualului în contemporaneitate, nefericit cu gândurile lui, încercând inutil să se integreze într-o societate mediocră, devalorizată, tronată de mirajul banilor. 
Într-o astfel de societate, inteligenţa pare a fi o sursă a nefericirii, dar încercarea de a deveni prost, aparent comică, este de-a dreptul tragică.

joi, 8 noiembrie 2012

Jurnal de mamă...

Anul 2010 a adus cea mai preţioasă dintre cărţi în biblioteca vieţii mele..., o carte vie, cu suflet, imbogăţindu-se zi de zi, pagină cu pagină..., o carte UNICĂ şi FĂRĂ SFÂRŞIT, pe care o citesc de atunci continuu...
Lăsând metaforele, mărturisesc: am devenit mămică şi El, băiatul meu, a detronat toate cărţile din bibliotecă! Lecturile mele s-au diminuat, recunosc, şi s-au specializat - în direcţia psihologiei copilului. Scrisul a luat şi el o altă direcţie: http://danielaripideinger.blogspot.ro/
Dar am revenit...

luni, 7 iunie 2010

Marcel Proust, Timpul regăsit (În căutarea timpului pierdut)

Închizând ultima carte a unui ciclu romanesc inegalabil în literatură, ai impresia extraordinară că personajele continuă să traiască... să discute, să simtă, să primească vizite, să citească... încât cu greu rezişti tentaţiei de a redeschide cartea, fie doar şi pentru a regăsi o clipă din timpul pierdut continuu.
Iată în ce constă forţa unei cărţi!

marți, 25 mai 2010

Marcel Proust, Captiva. Fugara (În căutarea timpului pierdut)

Romanele poate cele mai lejere ale ciclului În căutarea timpului pierdut sau poate cele mai plăcute. 
Dragoste, gelozie, posesie, libertate, iertare şi uitare sunt cuvintele-cheie ce compun acum destinul personajelor. Tot zbuciumul acestora în căutarea fericirii devine însă inutil când intervine iremediabil moartea...

vineri, 7 mai 2010

Marcel Proust, Sodoma şi Gomora (În căutarea timpului pierdut)

Deşi conţine scene imorale care pot şoca un cititor sensibil, această carte nu este una imorală, ci o carte ce pozează fără retuşuri o socitetate imorală, decăzută, căreia Proust îi lasă totuşi deschisă o portiţă de salvare: iubirea! 
Cu trimiteri evidente, prin titlu, la evenimente şi locuri din Biblie, romanul abordează cu îndrăzneală şi o durere personală ascunsă tema homosexualităţii.

vineri, 23 aprilie 2010

Marcel Proust, Guermantes (În căutarea timpului pierdut)

Un roman interesant despre opulenţa şi fastuozitatea vieţii aristocratice în Franţa sfârşitului de secol al XIX-lea.
Indiferent de mediul social însă, omul a căutat dintotdeauna o cale de a învinge timpul, o armă împotriva îmbătrânirii. Marcel Proust a găsit această cale în forţa amintirii, cu ajutorul căreia retrăieşte trecutul sau... timpul pierdut. O senzaţie oarecare, vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă sau gustativă, poate să readucă trecutul în prezent, redeşteptând amintiri puternice, prin memoria involuntară. Chiar şi relectura unei cărţi (sau doar revederea titlului ori a coperţii) devine la Proust un mijloc de regăsire a trecutului, căci aminteşte zilele de odinioară de care este legat actul lecturii...

joi, 1 aprilie 2010

Marcel Proust, La umbra fetelor în floare (În căutarea timpului pierdut)

Artist desăvârşit, Marcel Proust te copleşeşte efectiv, ca cititor, cu înclinaţiile vizibile spre pictură, muzică, literatură, teatru..., toate acestea coezistând cu veleităţile de a iubi, astfel încât putem conchide că şi iubirea este o artă în opera sa. Arta de a iubi atrage însă, pe lângă desfătări inegalabile, suferinţe distrugătoare, ce-ţi alterează propriul eu, transformându-te în altul. 
Un volum excepţional, oferind reflecţii fascinante pe tema iubirii.